- ElaPrimul pas spre reabilitarea ta spirituala din pornografie sau masturbare
- FlorinLupta mea spirituala
- GimyMasturbarea
- IonutInca in procesul de vindecare
- TABITAIsus mi-a dat biruinta.....
- BogdyIsus mi-a dat biruinta.....
- BogdyDin mocirla imoralitatii sexuale pe culmile biruintei divine
- Sami BejanDumnezeu m-a vindecat...
Tim (prima parte)
Publicata la : 06 dec 2010
Printeaza marturia: Tim (prima parte)Vizualizari : 495
Mărturia lui Tim este prezentată de Craig Gross şi Carter Krummrich, fondatorii organizaţiei XXXchurch. Mai jos este prezentată viaţa acestui băiat care a fost afectată de dependenţa gravă de pornografie şi sex premarital.
Cu câţiva ani în urmă am devenit pentru prima dată conştient de faptul că oamenii pot fi dependenţi de pornografie. Mă ataşasem foarte mult de un tânăr şi nu am ştiut niciodată că era chinuit de o puternică dependenţă de pornografie.
Pe când îmi făceam primul stagiu practic la o organizaţie creştină locală de tineret în California de Sud, l-am întâlnit pe Tim. Era prima mea seară de miercuri în mijlocul grupului de tineri şi nu cunoşteam pe nimeni-aşa că m-am aşezat lângă câţiva puşti de clasa a şaptea. Tim era cam timid. Era genul de copil obişnuit probabil cu un loc gol lângă el. Am pus bazele unei prietenii cu Tim înainte de a cunoaşte pe oricine altcineva în grupul de adolescenţi. Am încercat să îl scot puţin din carapacea sa. Îi plăceau mult maşinile, aşa că am planificat o ieşire la o expoziţie de maşini într-un weekend. Încetul cu încetul, a devenit un membru activ al grupului. Apoi Tim s-a mutat la Michigan împreună cu familia, la începutul clasei a noua.
Nu am avut nici un contact cu el timp de peste un an, când s-a reîntors în California pentru a face clasa a zecea. Era un alt copil, nu mai era aceeaşi persoană. Ceva îl schimbase; ceva îl acaparase. Era obraznic şi arogant. Dintr-un puşti care se dădea în vânt după maşini s-a transformat într-un individ ascuns. Orice adolescent trece prin etape ciudate, însă schimbările lui Tim rezultau din timpul petrecut în faţa calculatorului, unde a descoperit pornografia.
În timpul acelui an de tranziţie în Michigan, Tim nu cunoştea pe nimeni. Cedase pornografiei din cauza singurătăţii. Avea acces nelimitat la internet şi explora site după site, noaptea în singurătate. Dintr-o dată, nu se mai putea gândi la nimic altceva decât la fete. Acesta e momentul în care fetele deveneau obiecte pentru el. Nu le acordaseră prea multă atenţie înainte, însă acum putea avea tot ce îşi dorea, fete de orice formă, dimensiune şi culoare, gratuit.
Fetele au încetat să mai reprezinte potenţiale relaţii pentru el, devenind „învârteli”. În timp ce majoritatea băieţilor de vârsta lui l-ar fi invidiat dacă şi-ar fi găsit o prietenă, Tim a început să iasă cu fete doar pentru a obţine satisfacţii fizice.
Când s-a mutat în California, mintea lui era plină de gânduri şi discuţii despre fete. În pofida noii sale obsesii a continuat să fie activ în grup şi ne petreceam deseori timpul împreună, ne întâlneam în fiecare săptămână pentru a-i oferi îndrumare în anii finali de liceu. Ne străduiam să îl menţinem pe calea dreaptă. La acea vreme, nu mai lucram în biserică şi îmi înfiinţasem propria organizaţie, care purta numele de Fireproof Ministries. Organizam evenimente de evanghelizare pentru tineri şi conferinţe de vară cu durata de o săptămână.
Am continuat totuşi să mă întâlnesc cu Tim. Poate îl pregăteam pentru a-l implica într-o bună zi în activitatea organizaţiei mele. Poate că eram doar îngrijorat în ceea ce îl privea şi puteam să fac cel puţin atât pentru el. Dintr-un motiv sau altul, l-am dus pe Tim cu mine la evenimentele Fireproof şi l-am provocat la întâlniri periodice doar pentru a petrece timp împreună.
Am crezut mereu că era onest cu mine, însă mai târziu am aflat că practic nu-mi spusese aproape nimic. Viaţa sa era o mlaştină ascunsă: era un străin pentru toţi în afară de el însuşi. Voia să facă bine, dar se trezea făcând ce era rău. Aceasta este problema cu pornografia: nu spune adevărul. Oamenii prinşi în această problemă nu spun adevărul.
Începusem să mă bazez pe Tim când absolvise liceul şi nu prea ştia ce să facă cu viaţa lui. Avea opţiunea de a continua şcoala sau de a lucra construcţii, însă nici una, nici alta nu îi stârnea interesul. În cele din urmă mi-a urmat sfatul de a se înscrie într-un program de instruire religioasă de doi ani pentru tinerii care ştiau că Dumnezeu voia să îi folosească, dar nu voiau să meargă direct la facultate. I-am spus că dacă va termina cu succes un an, poate să-şi facă practica cu mine la Fireproof, vara următoare.
În timpul primului său an în acest program, Tim şi-a continuat dependenţa secretă. Un prieten de-al său se oferise să îl cazeze pe Tim acasă la el şi l-a surprins uitându-se la poze porno pe computer. El crezuse că ştersese site-urile din istoria calculatorului, însă se părea că nu reuşise. I-a fost limitat accesul la calculator.
În ciuda limitărilor, Tim avea în continuare nevoie să-şi întreţină dependenţa. Aşa s-a pomenit stând în faţa magazinului Tower Records. Mai fusese acolo înainte şi ştia exact ce voia. A cercetat rafturile, pretinzând că era interesat de CD-uri şi cărţi. Un bărbat cu burtă, chelie şi ochelari îl urmărea din spatele casieriei. Tim s-a îndreptat spre raionul cu reviste. A găsit foarte repede ceea ce căuta-fetele lucioase de sub ambalajele de plastic îi promiteau o distracţie pe cinste. Ce aveau de oferit? Tim s-a uitat de împrejur ca nu cumva să fie văzut, a strecurat două reviste în pantalonii său largi şi s-a îndreptat discret spre uşile din sticlă.
A simţit o mână pe umăr. „Scuză-mă”, a spus proprietarul chel arătând spre pantalonii săi. „Acelea nu le plăteşti?”
„Ă, mă uitam doar, mulţumesc”, spuse Tim îndreptându-se spre raion pentru a pune revistele la loc.
„Aşa mă gândeam şi eu”, îi spuse bărbatul. „Hai, ieşi afară”.
Tim nu furase niciodată în viaţa lui. Nici măcar nu avusese dorinţa de a fura ceva, însă obiceiul său cu pornografia îl împinsese spre furt şi fusese prins. Dar, aceasta nu l-a împiedicat pe Tim să se întoarcă la Tower Records săptămâna următoare şi să scape-de această dată cu succes- cu revistele porno furate. Nu era prima infracţiune pe care o comitea din cauza sexului. A încheiat primul an de instruire cu rezultate foarte modeste. Jeff, care era directorul programului, i-a spus lui Tim că, dacă încheie stagiul de practică cu mine în taberele de tineri, avea să-l primească din nou anul următor.
Aşadar, Tim a plecat acasă pe timpul verii, pregătindu-se să lucrăm împreună. Într-o zi, sora lui Tim a intrat în camera lui şi l-a surprins vizionând materiale pornografice pe internet, cu pantalonii lăsaţi jos.
„Ce greţos! Tim, e dezgustător! Te spun mamei, să ştii”, i-a zis ea.
„Nu, aşteaptă. Îţi spăl maşina dacă nu îi spui mamei”, a protestat Tim. Ea a acceptat, cu reţinere. Dacă ar fi ştiut unde dispăruseră toate unguentele din dulapul cu medicamente, dacă ar fi fost de faţă când Tim folosea obiecte de uz casnic drept jucării erotice, probabil că i-ar fi spălat maşina tot anul.
În acest timp, şi în marea parte a anilor de liceu, Tim îşi irosise viaţa încercând să găsească noi şi noi căi pentru a produce plăcere penisului său în timp ce viziona materiale porno. Nu ştiam cât de departe ajunsese cu multe din fetele cu care se întâlnea, la care se referea folosind termenul „învârteli”, dat fiind că îşi ascunsese secretul faţă de noi, cei cărora ne păsa de el.
Conferinţele de vară Fireproof primesc între 500-700 de copii din douăzeci de biserici diferite pentru o săptămână întreagă. În săptămâna cât au fost elevii de gimnaziu, nu am simţit nevoia să îl supraveghez pe Tim, însă, când au venit liceenii, l-am urmărit pe Tim cu ochi de vultur. Într-una din seri, stingerea s-a dat la ora unsprezece şi mulţi din cei ce făceau parte din personal, inclusiv soţia mea, cu mine şi cu Rick, directorul taberei, stăteam de vorbă în preajma clădirii unde eram cazaţi. Îl trimisesem pe Tim cu o jumătate de oră înainte cu maşina să cumpere îngheţată. Întârzia puţin, însă nu băgasem de seamă. Rick a ieşit să facă o ultimă verificare în jurul taberei pentru a se asigura că nu se strecurase vreun puşti afară.
Când a ajuns în parcare, Rick a observat doi oameni în camioneta cu care Tim trebuia să fi mers după îngheţată. Tim era în interior cu o fată din tabără. Una era ca doi puşti din tabără să se furişeze pentru a se întâlni undeva, însă era cu totul scandalos ca Tim, membru al personalului, să îşi facă de cap cu o minoră. Ar fi putut să cauzeze închiderea întregii tabere, dacă s-ar fi întâmplat ceva.
„Fie îi spui tu lui Craig, fie îi spun eu”, l-a ameninţat Rick. Mai târziu Tim a apărut şi mi-a spus că voia să stea de vorbă cu mine. Ceea ce a urmat a fost un şir de minciuni menite să acopere totul. În urma acelui eveniment am sfârşit prin a da de pământ cu telefonul lui Tim, în vreme ce el pleca gonind la volanul maşinii cu optzeci de mile pe oră.
Douăzeci şi cinci de zile nu ne-am mai văzut. Pentru Tim, aceste zile de tăcere au fost presărate cu escapade în lumea pornografiei şi relaţii cu diferite fete. Când am început să vorbim din nou, Tim era dispus să-şi discute problemele. Soluţia pe care i-am propus-o l-a determinat să continue pe calea negării. Voiam să meargă la Închisoarea pornofililor. Deşi nu cunoşteam toate lucrurile cu care se confrunta Tim sau tot ce făcuse, îmi era suficient ce îmi spuseseră Jeff şi Tim pentru a-mi da seama că băiatul avea serioase probleme. Având abia douăzeci de ani, Tim putea să se schimbe şi să renunţe la aşa ceva, însă era nevoie de efort şi dedicare din partea sa. Nu mai puteam să îl ajut, motiv pentru care i-am recomandat Închisoarea pornofililor.
Închisoarea pornofililor este un centru de tip azil numit Pure Life Ministries(Misiunea „Viaţa curată”) amplasată pe teritoriul unei ferme, în inima statului Kentucky. Prima dată când am vizitat centrul, mă aşteptam să fie un loc deprimant, populat cu tot felul de smintiţi. Chiar aşa era în subconştientul meu de californian, dar se simţea o atmosferă de speranţă în întreaga fermă.
Pe cele câteva zeci de hectare acoperite de păduri şi păşuni întinse nu era nici o ispită cât vedeai cu ochii. Ispita ar fi fost doar chelneriţele de la restaurant ori fetele de la hipermarketul Wal-Mart, la o distanţă apreciabilă de oraşul Huntington Beach. Centrul îşi deschide uşile pentru oameni care au ajuns în situaţii disperate. Oameni care au pierdut totul şi nu au unde să meargă altundeva. Oameni care caută ajutor şi o cale de scăpare.
Acolo am întâlnit mai mulţi oameni care mi-au împărtăşit vieţile lor. Când l-am întâlnit pe Russel, era deja rezident de şase luni. Soţia lui îl părăsise din cauza dorinţei sale nestăvilite pentru pornografie. O iubea, dar dependenţa s-a dovedit mult prea greu de învins. Pornografia jucase un rol înşelător în viaţa lui Russel. A încercat să-şi satisfacă o nevoie care l-a copleşit, dar nu a avut parte decât de ruină. Russel a fost arestat pentru că făcuse sex într-o toaletă publică.
După ce Russel şi-a pierdut soţia şi a fost arestat, a început să simtă un gol. Şi-a căutat din nou consolarea în pornografie şi a început s-o urască, însă nu era capabil să-i întoarcă spatele. Atunci s-a gândit la sinucidere.
Am ascultat mărturiile a treizeci şi şase de bărbaţi care fuseseră dependenţi de pornografie. Majoritatea povesteau cu patimă despre evoluţia problemei lor. După ce m-am întors acasă, m-am întrebat: „Aşa o fi şi cu Tim?”
La treizeci de zile după ceartă, Tim era la mine acasă, în camera de zi, iar eu îi spuneam că trebuia să meargă la Închisoarea Pornofililor. Îmi spunea că nu era dependent. Că se putea opri. Voia să îi acord încă o şansă pentru a-mi dovedi că se putea opri. Nu i-am ascultat scuzele. Trebuia să meargă. I-am dat un telefon prietenului meu Jack de la Pure Life, rugându-l să-l primească pe Tim, însă nu a fost de acord înainte de a avea el însuşi o discuţie cu acesta. Trebuia să se asigure că Tim voia să fie acolo, altfel nu avea sens. Tim a plecat supărat şi deranjat de faptul că îi recomandasem această soluţie. L-am întrebat dacă îşi putea imagina cum ar arăta viaţa sa peste 10 ani dacă nu ar fi decis să nu meargă. Ar putea arăta ca a lui Russel.
Două luni mai târziu eram acasă la Tim, cu părinţii săi, când mi-a spus că acceptă să meargă. Odată ce au aflat de gravitatea dependenţei lui Tim, părinţii lui au sprijinit cât au putut această idee. O săptămână mai târziu se afla la Kentucky.
Va urma mărturia lui Tim (partea a doua)
Comentarii |
|
Momentan nu avem comentarii legate de acesta marturie. |
